Mesaj anti-workoholic

Entry for August 18, 2006

Este o zi superba, calda, cu vantul adiind placut, norii sunt sus pe cer, frunze fosnesc, copiii se joaca si calul fuge, Ana are mere, mama face placinta... si noi stam intr-un acvariu termoreglat cu aer recirculat, lumina artificiala si multa radiatie de la monitoare...

Realizezi ca, plin de entuziasm, ai intrat in sau te îndrepţi direct către cei 35 de ani de munca (mai mult de jumătate de viata), adică 102.200 de astfel de zile de lucru, 9-11 ore pe zi, chiar 12, in funcţie de cat timp petreci in traficul afumant si intoxicant, enervându-te ca un nesimţit s-a băgat in fata ta si ai prins din nou roşu? Furnicuţă preocupata "sa livrezi" nişte chestii pe care daca le povesteşti soţului, copilului, surorii sau mamei tale, ei nu vor înţelege o iota din ceea ce le spui?

Si ne rămâne atât de puţin pentru lucrurile CU ADEVARAT importante pentru noi: dragoste, iubire, prietenie, sentimente materne, sensibilitate, sa iţi pese, sa nu iţi programezi in Outlook dragostea, familia, copii, întâlnirile cu prietenii sau pur si simplu mersul la frizer in funcţie de programul aberant al joburilor noastre...

Mă rog... realizez ca eu acumulez din ce in ce mai multa furie pe tema asta... e un lucru bun, intr-o zi va irupe si voi deveni.... patron. Iar alţii vor munci pentru mine 10-11 ore pe zi iar eu voi avea timp sa vad ca vântul adie plăcut, norii sunt sus pe cer, frunze foşnesc, copiii se joaca si calul fuge, ca Ana are meresau ca mama face plăcinta...